lost in oblivion...

iarna s-a hotarat sa ingroape tot...
pe drum nu se mai vad pasii spe casa ta...
zapada a acoperit fiecare urma de caldura pe o mai aveam...
a inghetat fiecare clipa petrecuta la tine in brate...
fiecare lucru care inca iti poarta mirosul pielii tale...
au incremenit toate atingerile copilaresti, toate privirile aruncate pe furis, toate zambetele dulci...
si toate amintirile incep sa dispara...sa se disperseze...ramane un soi de visare halucinanta...de viata frumoasa...cu o casa la mare si o fetita balaie...cu zambete stangace si nevinovate...
ca sa dispara si ele putin mai tarziu in sclipire si inghet...
ps:si chiar daca ai renuntat sa ma mai crezi, inca te iubesc...inca te astept...

schimba-ma!

azi iau hotararea sa fiu sanatoasa...sa uit...sa merg mai departe...sa trec peste...sa o iau de la capat...sa incerc sa fiu alta...pentru ea...pentru el...pentru tine...pentru mine...

Exercitiu schizofrenic de iubire...

Simti trupul cum se framanta langa tine?...mainile mici ce se plimba aiurea incercand sa cuprinda totul dintr-o suflare?...caldura absuda a pielii si mirosul de tutun ce-ti invadeaza narile?...
Vezi din cand in cand in lumina bolnava a becului ochii ei albastrii?...pupilele dilatate?...buzele sangerande?...
Auzi zgomotele anoste din camera de langa?...respiratia accelerata care zace in mainile tale?...in puterea ta?...sub puterea ta?...
Dar se termina brusc ...nu conteaza restu...adormi tarziu cu mirosul ei in sange...si dormi ciudat, in emotie, in asteptare...parca nu dormi...visezi prea mult...si vezi fantasme...
Incerci degeaba sa ingropi amintiri si gesturi care nu vor fi sterse niciodata pentru ca va fi mereu cineva acolo sa ti le spuna din nou...
Dar dormi copile...trezeste-te ce erai odata...ce iubeam...si iarta-ma copile daca am gresit...

azi nu...

Pot sa gandesc cu voce tare,
Ca nimeni nu ma vede, nimeni nu ma crede,
Nimeni nu m-aude, sunt un oarecare,
Pot sa fumez un joint seara la plimbare,
Pot sa desfac o bere cand e soare
Pot sa ma urc in tren si sa o iau spre mare...

requiem for a dream

au trecut ceva luni de cand nam mai scris nmk...
a venit primavara ceea ce intr-un fel ma bucura...dar ma si deprima groaznic ceea ce ma cam streseaza...
miroase peste tot a mare...
a ploi de vara ca un dus bine meritat dupa o betie crunta...
a peste de dunare prajit de niste lipoveni batrani...
a bere
nisip spalat de ape tulbure...
au inmugurit pomii...
mai e pana la vara...
incordare...
asteptare...
mai ai intrebari de pus...
mai ai lucruri de reprosat...
cuvinte nespuse
si totusi...
pui capat.uiti de tot.si pleci.
si chiar daca te doare, chiar daca vanataile inca se mai vad pe trupul tau alb, nu conteaza...
marea e acolo...te asteapta...
o vezi?...

basul si cu toba mare

peste o saptamana excursie....:)))
stiu ca e putin paranormal ca scriu de acum de asta dar nu mai pot...
nu mai am rabdare...
ma simt ca la un concert in care tipii formatiei refuza sa urce pe scena...
timpul pare acum ca se scurge greu...
nu inteleg de ce dar ma gandesc fascinata la excursia asta....
poate doar am nevoie de o mica vacanta....
simt in podea ritmul tobei...
tinand cont ca vecinii mei nu-s tobosari as putea spune ca m-am tacanit...dar nu mint...se aude o toba...

BASUL SI CU TOBA MARE!!!!:)))=))